that boy next door

that boy next door header image 2

step, step, click

February 23rd, 2008 · 8 Comments ·

Am reusit azi sa-mi fac si moftul. N-am mers chiar intregul diametru, mai degraba jumate spre trei sferturi. Nu a existat plan de atac dar vroiam sa incep dintr-o regiune cat de cat cunoscuta. Traseul a cam fost Eroii Revolutiei - Unirii unde am facut cercul pietii - Universitate - Cismigiu pe care l-am facut rond o data - Gara de Nord - Victoriei - Tineretului.

Ce m-a facut sa zambesc in mod deosebit? Un magazin de obiecte (cani, tricouri, genti) cu mesaje amuzante tip: unu, doi, trei, patru. Magazinul se afla la intersectia Calea Victoriei - strada Stirbei Voda, la coloane si vinovat ce sunt, nu m-am uitat dupa program asa ca nu stiu daca e inchis sambata sau duminica sau nu poate functiona pentru ca se cauta vanzatoare. Eu am zis ca trebuie sa-mi iau ceva de acolo si asta A.S.A.P. asa ca sper sa gaseasca vanzatoare pana luni.

A dat soarele afara si cel mai mult profita copiii. La locurile de joaca pentru copii amenajate din Cismigiu si Kiseleff se poarta un razboi constant pentru cel mai bun leagan/balansoar/franghie de care sa te spanzuri.

La iesirea din Cismigiu, cand am decis ca o iau spre gara, pentru ca stiam zona Stirbei Voda de cativa ani buni, mi-am adus aminte ca Dorin tocmai a devenit rezident la un club in zona aia asa ca am zis ca macar sa-l localizez. Intrarea arata cam asa. E foarte aproape de Vama. Vama e pe partea stanga, cladirea cu fatada alba si daca urci strada dai de Stirbei Voda iar daca faci dreapta, deja te indrepti spre ateneul roman. O sa-ti fac si eu o vizita, candva dupa 6 martie.

Tot pe Cobalcescu, la un moment dat am avut instinctul sa ma uit in stanga la vreo 30 m distanta si 30 m in altitudine si am zarit un balonas plutind nestingherit prin capitala. M-a urmat cativa metri apoi s-a decis sa coboare pana la nivelul strazii la 5 m de mine si am reusit sa-l prind chiar inainte de a-si lua altitudine din nou. Restul drumului a fost chiar amuzant pentru ca eu, cu tricou rosu, tot falfaiam balonul ala galben si mai si gesticulam pe buze piesele de pe albumul Coming Home al celor de la New Found Glory. Aveam o satisfactie enorma sa mimez si sa falfai balonul ala uitandu-ma in alta parte in timp ce se apropia lumea de mine si apoi sa-mi intorc brusc privirea spre ei si sa le vad fata mirata/socata. Acum jucaria mea gonflabila sta linistita undeva sub birou. Il vrea cineva de 1 sau 8 martie? :) Si inca o poza cu balonul salvat de la pierire impreuna cu cele mai celebre cearsafuri create vreodata (just for the hype).

Concluzia: da, mi-a placut ziua chiar daca mai spre sfarsit devenise cam frig pentru tricou. Data viitoare fac drumul pe orizontala. :)

Tags: "me" time · Cotidian · amintiri

8 responses so far ↓

Leave a Comment